Tuturor femeilor pe care le-am iubit (la trecut, prezent şi viitor) şi tuturor celor pe care ar fi trebuit să le iubesc!
Tuturor celor pe care le-am cunoscut şi celor faţă de care am păcătuit prin a nu le cunoaşte.
Tuturor celor care mi s-au dezvăluit şi tuturor celor care (prin menire) mi-au rămas ascunse.
Tuturor femeilor pe care le respect şi tuturor femeilor!
Tuturor femeilor care au dus cu truda şi cazna lor sămânţa până la cel ce astăzi sunt...
Umilă plecăciune... din inimă... (întru iertarea păcatelor cu voie ori fără de voie, cu gândul ori fapta...)
Daca mesele din fiecare casa ar fi pline de flori, asa cum sunt de 8 martie, in fiecare zi, sau macar aproape in fiecare zi, chiar ca ar fi ceva. (Toti s-ar face gradinari).
RăspundețiȘtergereP.S. Multumim. Ca recunosti diferenta dintre o femeie si o doamna.
Îmi cer scuze pentru că datorită aparenţelor pe care fără de voie le înşel (mi s-a mai spus)am făcut să înţelegi greşit Kasia!
RăspundețiȘtergerePentru mine nu există femei şi doamne... deopotrivă, laolaltă şi în deplină egalitate există: femei, doamne, gheişe, curtezane, matroane, curve, actriţe porno, fotomodele, mame, fiice, bunici şi vergine.
De n-ar fi astfel ar însemna să judec după etichete şi să îmi încalc neînregimentata credinţă. Pentru mine nu există decât OAMENI şi adormiţi (şi e dezolantă/deprimantă somnolenţa din jur şi dimprejurul lumii). Dar dincolo de sexuata categorie a oamenilor (fie treji ori adormiţi) există cele care poartă conştient în pântec repetabila minune a vieţii. Şi pentru asta da! nu există destui grădinari pe cât ar trebui pentru răsplătirea cu flori a îndeplinirii Menirii.
"...îmi vine ca de obicei, precum mi-e firea, să-mi adnotez gândurile cu revolte şi aspre/ucigătoare remarci (legate de Lady Gaga.." Consideram doar ca Lady Gaga nu este o doamna, ci o femeie. Si asta nu ca o judecata, sau ca am identificat eticheta ce oamenii i-au dat-o. Ci pur si simplu, pentru ca se poate vedea diferenta intre o doamna si o femeie. Nu din cauza etichetei. Ci din cauza multor alte lucruri, pana la urma.
RăspundețiȘtergereDaca nu ar fi asa, nici tu nu i-ai mai numi pe unii treziti si pe altii adormiti. Sau pe unii ingineri si pe altii artisti.
Imi pare rau de Lady Gaga asa cum imi pare rau si de altii, care nu au crescut in viata cu o mama adevarata, care sa le fie exemplu.
Iar flori, da. Merita orice femeie. Caci pana la urma orice femeie poate fi o doamna.
P.S. Inca ceva, legat de ce a publicat Liviu pe Facebook. Sunt de acord cu Maria. Daca vrei sa fii o mama adevarata pentru ai tai copii, nu vei putea sa lupti pentru o cariera. Caci nu vei avea timp.
P.S. 2: Însuşi faptul că spui: "femei, doamne, gheişe, curtezane, matroane, curve, actriţe porno, fotomodele, mame, fiice, bunici şi vergine." arată clar că faci diferenţa între ele. De ce? Că ai vrea tu să judeci după aceste diferenţe? Nu. Ci pur şi simplu că diferenţele există. Şi că tu le vezi. Este o viaţă în spate, care se manifestă.
RăspundețiȘtergereCe încerci tu să spui, că sunt toţi oameni, e corect. Dar fiecare om are o viaţă. Şi asta face diferenţa.
Eu o să mă opresc aici Kasia! Cine are urechi de auzit să audă, cine are minte de priceput să priceapă, cine are suflet să transceadă cu el priceputul gând.
RăspundețiȘtergereNu există diferenţe... dar şi voi şi ei le creaţi artificial. Sunt prea puţini care simt, ştiu că ele nu există! (Ia întreabă ceva mai sus...) Ha-ha... vezi? "voi", "ei"... În ceea ce priveşte viaţa... există o vorbă: "Nu pot schimba trecutul dar pot să schimb viitor... tocmai de aceea avem şansa iertării păcatelor până în ceasul al XII-lea.
Adevărul e că m-am săturat de încorsetări, de absolut TOATE încorsetările. Şi cu toate acestea... taman eu voi crea una. Poţi să îmi răspunzi la acest comentariu iar răspunsul va fi publicat. Mai departe nu mergem pentru că ne abatem de la subiect (Mai bine nu făceam introducerea aia revoltată şi postam doar esenţa)
"Nu pot schimba trecutul dar pot să schimb viitor... tocmai de aceea avem şansa iertării păcatelor până în ceasul al XII-lea." Imi place asta. Iarta-ma daca te-am indispus.
RăspundețiȘtergereAi si tu dreptate. Sa stii! Caci orice viata care accepta sansa iertarii devine o alta. :) Si atunci inseamna ca eu trebuie sa imi cer iertare pentru cele spuse mai sus. ;)
Urmăream acum un documentar numit "Tales of the Mekong" despre viaţa nomazilor din platoul tibetan... acolo, pe tărâmul fără de copaci, acolo unde fiece lucru este o întoarcere la esenţe şi nu există nimic în plus, acolo unde vântul şi caii, unde câinii mastif şi iacii alcătuiesc alături de stăpânii lor un univers complet. Şi mi-a venit în minte un post scriptum la commentul anterior.
RăspundețiȘtergereEsenţa comentariului Mariei de pe Facebook e că o carieră nu poate conduce decât la deşertăciune pentru că nu duce la îndeplinirea Menirii pe când familia şi întruparea micracolului sămânţei desăvârşeşte destinul menit.
Nu, nu trebuie să îţi ceri iertare! Cel puţin nu mie... doar să asculţi, să priveşti, şi să înţelegi cu propriile urechi, ochi, minte şi suflet. Ne vom opri dară aici...
RăspundețiȘtergere